Prima pagină Arhivă după categorie "Educatia sanitara si preventia"

Categorie: Educatia sanitara si preventia

Material informativ privind educatia sanitara si preventia

Prevenirea primară, secundară și terțiară

 

Prevenirea primară, secundară și terțiară sunt trei termeni care afișează gama de intervenții disponibile experților în domeniul sănătății

 

Prevenirea include o gamă largă de activități – cunoscute sub numele de „intervenții” – destinate reducerii riscurilor sau amenințărilor la adresa sănătății. Este posibil să fi auzit că cercetătorii și experții în sănătate vorbesc despre trei categorii de prevenție: primar, secundar și terțiar. Ce se intelege prin acești termeni?

Prevenirea primară:
Prevenirea primară are ca scop prevenirea bolii sau a vătămării înainte ca aceasta să apară vreodată. Acest lucru se realizează prin  prevenirea expunerilor la pericolele care provoacă boală sau vătămare, modificând comportamente nesănătoase sau nesigure  care pot duce la boală sau vătămare și la creșterea rezistenței la boli sau vătămări în cazul în care ar trebui să apară  expunere. Exemplele includ:

  • legislație pentru interzicerea sau controlul strict privind utilizarea de produse periculoase (de exemplu, azbest) sau pentru a impune practici sigure și sănătoase (de exemplu, utilizarea centurilor de siguranță și a cască pentru biciclete);
  • educație despre obiceiuri sănătoase și sigure (de exemplu, să mănânci bine, să faci exerciții fizice în mod regulat, să nu fumezi);
  • imunizare împotriva bolilor infecțioase.

Prevenirea secundară:
Prevenirea secundară își propune să reducă impactul unei boli sau vătămări care a apărut deja. Acest lucru se realizează prin detectarea și tratarea bolii sau a vătămării cât mai curând posibil pentru a stopa sau a încetini progresul acesteia, încurajând strategiile personale de prevenire a remanierii sau reapariției și punerea în aplicare a programelor pentru a readuce oamenii la sănătatea și funcția lor inițială pentru a preveni problemele pe termen lung. Exemplele includ:

  • examene periodice și teste de depistare pentru depistarea bolii în cele mai timpurii stadii (de exemplu, mamografii pentru detectarea cancerului de sân);
  • zilnic, aspirina in doze mici și / sau programe de dietă și exerciții fizice pentru a preveni atacurile de cord sau accidentele vasculare cerebrale;
  • munca modificată corespunzător, astfel încât lucrătorii răniți sau bolnavi să se poată întoarce în siguranță la locul de muncă.

 

Prevenirea terțiară:
Prevenirea terțiară urmărește să reduca impactul unei boli sau a unei vătămări care are efecte de durată. Acest lucru se realizează prin a ajuta oamenii să gestioneze problemele de sănătate și leziunile de lungă durată, adesea complexe (de exemplu, boli cronice, deficiențe permanente) pentru a îmbunătăți pe cât posibil capacitatea lor de funcționare, calitatea vieții și speranța de viață. Exemplele includ:

  • programe de reabilitare cardiacă sau accident vascular cerebral, programe de gestionare a bolilor cronice (de exemplu, pentru diabet, artrită, depresie etc.);
  • grupuri de sprijin care permit membrilor să împărtășească strategii pentru a trăi bine;
  • programe de reabilitare profesională pentru recalificarea lucrătorilor, pentru noi locuri de muncă, atunci când s-au recuperat, pe cât posibil.

 

Mergând „în amonte”:
Pentru a ajuta la explicarea diferenței, luați acest exemplu. Să zicem că sunteți primarul unui oraș în apropierea unei găuri de înot folosite de copii și adulți deopotrivă. Într-o vară, aflați că cetățenii dezvoltă erupții grave și persistente după înot, ca urmare a unui iritant chimic în râu. Decideți să luați măsuri.

Dacă vă apropiați de compania din amonte care evacuează substanța chimică în râu și o faceți să se oprească, vă implicați în prevenirea primară. Înlăturați expunerea periculoasă și preveniți erupțiile în primul rând.

Dacă ceri salvamarii să verifice înotătorii în timp ce ies din râu pentru a căuta semne de erupție cutanată care poate fi tratată imediat, te implici în prevenirea secundară. Nu preveniți erupțiile, dar le reduceți impactul tratându-le din timp pentru ca înotătorii să-și poată recăpăta sănătatea și să se descurce cât mai repede în viața de zi cu zi.

Dacă configurați programe și grupuri de sprijin care îi învață pe oameni să trăiască cu erupțiile lor persistente, vă implicați în prevenirea terțiară. Nu preveniți erupțiile sau să faceți probleme cu ele imediat, dar le înmuiați impactul ajutând oamenii să trăiască cu erupțiile lor cât mai bine.

Pentru multe probleme de sănătate, este necesară o combinație de intervenții primare, secundare și terțiare pentru a obține un grad semnificativ de prevenire și protecție. Cu toate acestea, așa cum arată acest exemplu, specialiștii în prevenție spun că mai mult „în amonte” este rezultatul negativ al sănătății, probabil că orice intervenție va fi eficientă.

Efectele fumatului

  • CONSECINTELE FUMATULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

 

Pe termen scurt fumatul provoaca:
 Cresterea frecventei cardiace prin solicitarea inimii in mod suplimentar şi inutil;
 Tuse ce rezulta din iritarea faringelui/laringelui;
 Ochi iritati;
 Cresterea monoxidului de carbon din sange;
 Poluarea aerului;
 Scaderea temperaturii pielii;
 Patrunderea primelor substante cancerigene in plamani.

Pe termen lung fumatul duce la:
 Scaderea imunitatii
 Leucocitoza (cresterea numarului globulelor albe → infectii);
 Limfocitoza (creste numarul limfocitelor);
 IMPORTANT! Scade numarul celulelor NK (natural killer) care au un rol esential in apararea organismului impotriva cancerului;
 Scade numarul anumitor celule cu functie imunologica de la nivelul epiteliului colului uterin favorizand aparitia displaziei de col uterin;
 Favorizeaza aparitia leucemiei si a cancerului in general.

Efectele fumatului la barbati:
 Scaderea nivelului de hormoni sexuali masculini;
 Impotenta sau disfunctia erectila – in Romania unul din patru barbati este afectat de impotenta;
 Micsorarea numarului si morfologiei spermatozoizilor;
 Cresterea incidentei cancerului penian.

Efectele fumatului la femei:
 Diminuarea libidoului;
 Scaderea nivelului de hormoni sexuali femini;
 Ciclu neregulat sau menstre absente;
 Diminuarea fertilitatii;
 Creste riscul de aparitie al cancerului de col uterin si al cancerului de san;
 Combinatia fumat – anticonceptionale este nociva.

Efectele fumatului la nivel pulmonar:
 Fumatul este resposabil intr-un procent de peste 80% de aparitia afectiunilor cronice;
 Riscul pentru aparitia unui cancer pulmonar este de zece ori mai mare;
 Apar mai frecvent infectii cu virusuri gripale;
 Creste incidenta infectiilor acute de cai respiratorii superioare;
 Plamanul unui fumator are nevoie de 15 ani din momentul renuntarii la fumat pentru a “semana ” cu cel al unui nefumator.

Efectele fumatului la nivel cardiovascular:
 Fumătorii au un risc dublu de afecţiuni cardiace mortale;
 O incidenţă de două ori mai mare a accidentelor vasculare cerebrale;
 Favorizarea aterosclerozei carotidiene cu depunerea in ritm accelerat a placilor de colesterol pe
vase;
 Circulaţie periferică mult diminuata.

Efectele fumatului la nivelul aparatului digestiv:
 Risc de aparitie a ulcerului gastro-duodenal;
 Risc de crestere a frecventei cancerului digestiv: bucal, esofagian, colon;
 Ingalbenirea dintilor, formarea de tartru, aparitia gingivitei, diminuarea gustului si mirosului, toate sunt efecte secundare ale fumatului.

Efectele fumatului la nivelul pielii:
 Fumatul accelerează procesele de imbatranire a pielii prin favorizarea aparitiei radicalilor oxizi;
 Ingalbeneste tegumentele si fanerele (unghiile);
 Impregnează dermul cu mirosul tabagic datorat fumatului frecvent.
 Diminueaza elasticitatea pielii prin scaderea sintezei de colagen si elastina;
 Fumatul duce la disparitia stralucirii tenului – garantia unei pieli sanatoase ;
 Accentueaza pilozitatea acesteia;
 Scade vascularizatia la nivelul pielii si consecutiv si temperatura, oxigenarea si hranirea acesteia;
 Favorizează o rata de aparitie mai precoce a ridurilor faciale.

Efectele fumatului la fetusii si nou-nascuţii:
Fetusi:
• Includ cresterea riscului de avort spontan;
• Nastere prematura;
• Nasterea unui copil mort.
Nou-nascuti:
• Scade imunitatea si creste frecventa imblonavirilor;
• Greutate mica la nastere → cresterea ratei mortalitatii infantile;
• Dezvoltarea copilului poate fi afectata la nivel: tactil, kinestezic, auz, vaz

Efectele nocive privind consumul de droguri

Consumul de droguri debuteaza, mai nou, la varsta de 14 ani sau chiar mai putin. Tinerii isi iau droguri din discoteci, din cartierul unde locuiesc sau din imprejurimile scolii. Heroina este drogul din cauza caruia s-a solicitat de cele mai multe ori asistenta medicala iar canabisul -care costa mult mai putin pe piata neagra – este cel mai consumat halucinogen.
1.Semne, simptome si efecte
Daca a consumat marijuana, atunci: poate avea in buzunare sau in camera foi de tigara, pipe, bricheta, tigari, este somnoros si fara vlaga, are pupilele marite si ochii foarte rosii, rade fara motiv, are un mers nesigur si este ametit, ii este foame tot timpul si mananca multe dulciuri, ii este sete in permanenta, nu isi aminteste ceea ce tocmai s-a intamplat, are un miros specific de frunze arse.
Pe termen lung, marijuana poate determina: diferite tipuri de cancer, tulburari ale sistemului respirator (tuse stranut, sunt mereu raciti), sistemului imunitar si ale organelor de reproducere, tulburari ale memoriei, dificultati de invatare.
Daca a consumat heroina, atunci: este foarte palid, nu mai are pofta de mancare, are pupilele contractate, ca “acele de gamalie”, fumeaza foarte mult, e detasat, indiferent fata de cei din jur, are un miros specific de otet, poti gasi la el sau in camera lui un adevarat arsenal: pliculete cu pudra alba, galbena sau maro, cu gust amar, pipe, ace, seringi, garou, folie de aluminiu, brichete, lingurite, fiole cu apa distilata, hellas sau sare de lamaie.
Pe termen lung, consumul de heroina determina: dependenta fizica si psihica, boli contagioase (Sida, hepatita de tip B si C), sclerozarea vaselor de sange, infectii bacteriene, infectia tesuturilor inimii si a valvelor, artrita si alte probleme reumatologice.
Daca a consumat cocaina, atunci: poate avea asupra lui pliculete cu pudra alba cristalina, cu gust amar, cu miros slab de benzina, are ochii injectati si ii lacrimeaza in permanenta, are pupilele dilatate, este foarte comunicativ, vorbaret, are o atitudine superioara, are un sentiment de fericire si energie, este foarte sensibil la lumina si la sunet.
Pe termen lung, consumul de cocaina determina: iritabilitate, dispozitie schimbatoare, neliniste, tulburari psihice (halucinatii, paranoia), tulburari fiziologice (perforarea septului nazal, afectarea auzului), dependenta fizica si psihica.
Daca a consumat amfetamine, atunci: are pupilele dilatate, are un comportament agresiv, este mai vorbaret, confuz, nu mai are pofta de mancare, poate sa aiba asupra lui tablete, capsule cu diferite inscrisuri si de diferite culori, pliculete cu pudra fina sau mai putin fina de culoare albicioasa sau galbuie, febra, transpiratie, tremuraturi, dureri de cap, vedere dubla si ameteli, are sentimentul ca este puternic, respiratie accelerata.
Pe termen lung, consumul de amfetamine determina: scaderea imunitatii organismului, scadere in greutate, tulburari psihice, comportament necontrolat, violent si irational, deces datorita spargerii unor vase de sange din creier (anevrism), stop cardiac sau a febrei foarte ridicate.
Daca a consumat Ecstasy, atunci: este confuz, are insomnii sau somn agitat, are sentimente de frica nejustificate, are sentimentul ca este urmarit, scrasneste din dinti, are senzatia de greata, are privirea tulbure, tremura, transpira abundent, are tensiunea arteriala crescuta.
Pe termen lung, consumul de Ecstasy determina: afectiuni ale ficatului, dependenta, tulburari ale memoriei, tulburari ale gandirii.
Daca a consumat Benzodiazepin (calmante, somnifere), atunci: este apatic, are ameteli, isi controleaza cu greutate musculatura, este mai inhibat, nu se mai poate concentra, ii scade pofta de mancare, transpira, tremura.
Pe termen lung, consumul de benzodiazepine determina: tulburari ale memoriei si alterarea capacitatii de a asimila informatii noi, probleme digestive, sentimente de frica, modificarea acuitatii senzitive (insensibilitate si modificarea sensibilitatii la lumina, sunet, mirosuri), psihoze si convulsii, dependenta fizica si psihica, in combinatie cu alcoolul poate sa aiba consecinte fatale.
Daca a consumat inhalante, atunci: este ametit (ca si cand ar fi consumat alcool), vorbeste nearticulat, are dificultati in a-si controla musculatura, are iluzii si halucinatii, isi poate pierde cunostinta, este somnolent, are dureri de cap, este nervos, agresiv, apatic, are capacitate redusa de a judeca, nu are pofta de mancare, are reflexe incetinite, isi poate pierde echilibrul, este dezorientat, are capacitate slaba de concentrare a atentiei.
Pe termen lung, consumul de inhalante determina: tulburari de crestere, tulburari ale aparatului genital, scaderea imunitatii, anemie accentuata, boli ale aparatului respirator, comportamente deviante, dependenta fizica si psihica.
Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcţiei Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.

Consecientele abuzului de alcool

-abuzul de alcool este cauza celor mai multe accidentari, inclusiv accidentele de masina( o treime din accidentele mortale sunt legate de consumul de alcool)
-consumul de alcool, chiar si in cantitati moderate creste foarte mult riscul de a avea raporturi sexuale neprotejate, crescand astfel riscul de imbolnaviri.
-un alt efect neplacut, periculos atat pentru persoana cat si pentru ceilalti, este violenta si agresivitatea.
-alcoolul actioneaza in organism ca factor de stres: creste tesiunea arteriala
– abuzul de alcool, consumul matinal „pe stomacul gol”, duce la malnutritie.
– pierderea calciului, a fosfatilor si a vitaminei D ca urmare a consumului de alcool, duce la pierderea masei osoase si la cresterea pericolului de fracturare. Inflamatiile mucoaselor gastrice si duodenale, precum si fisurile la nivelul inferior al esofagului duc la sangerari grave. Consumul permanent de alcool creste de zece ori mai mult riscul de imbolnavire de cancer esofagian.
-sub incidenta suferintei intra si muschiul cardiac. Imbolnavirea acestui muschi se numeste cardiomiopatie. De patru ori mai multi alcoolici mor din cauza tulburarilor cardiace decat de ciroza.
-cele mai frecvente complicatii somatice determinate de consumul de alcool sunt: gastritele toxice, ulcerele, pancreatita, diabetul zaharat, hepatita cronica, ciroza hepatica, polinevrita periferica, convulsiile, accidentele vasculare cerebrale si miocardice.
-alcoolul duce la scaderea functiei memoriei, a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a  discernamantului. Iar consumul abuziv poate provoca in timp leziuni organice la nivelul sistemului nervos central ce pot provoca pana la convulsii, delirium tremens sau la dementa. Dependentul de alcool manifesta o raceala emotionala, o alterare treptata a sentimentelor, indispozitii frecvente si schimbari bruste a opiniilor.

Mai pot sa apara: neliniste interioara, iritabilitate, tulburari de somn, cosmaruri, depresie, frica,
complexe de inferioritate ascunse uneori in spatele unei fatade de grandomanie, lipsa de vointa, promite
dar nu-si tine promisiunea, izolarea si reducerea sferelor de interes, lipsa igienei corporale, decadere fizica
si psihica.

Dependenta de alcool cauzeaza in timp alterarea sentimentelor si relatiilor cu membrii familiei,
tulburarea relatiilor interpersonale la servici si in cercul de prieteni, reducerea sentimentelor de
responsabilitate, neglijarea educatiei copiiilor, intarzierea si absenta de la locul de munca, accidente de
munca si de circulatie, delicventa, divort, pierderea locuintei si a locului de munca.

Reguli de baza pentru sanatate

REGULI DE BAZA PENTRU UN STIL DE VIATA SANATOS

-Asigurati-va o hidratare corespunzatoare (apa, ceaiuri). Hidratarea este vitala pentru functiile de baza ale organismului (reglarea temperaturii corpului, a tensiunii arteriale, realizarea digestiei,buna functionare a celulei nervoase ).

-Nu sariti peste micul-dejun. Un mic dejun sanatos asigura necesarul de energie pentru cel putin jumatate de zi. Alegerile bune, sanatoase includ paine integrala, oua, cereale, fructe , lapte degresat.

-Evitati excesul de sare, zahar , grasimi.

-Renuntati la obiceiurile daunatoare ( alcool, tutun, cafea in exces).

-Preparati-va singuri mancarea si alegeti produse naturale, de sezon.

-Respectati orarul de servire al meselor si mestecati alimentele incet, intrucat digestia acestora incepe din cavitatea bucala. Deasemenea, este important ca masa sa fie servita intr-o ambianta placuta, calda.

-Evitati sedentarismul si faceti miscare cel putin 30-40 min zilnic.

-Alternati perioadele de activitate cu perioade de repaus si evitati pe cat posibil stresul si surmenajul psihic.

-Asigurati-va un somn odihnitor de 7-8 ore pe noapte.

-Prezentati-va la medic pentru controale medicale periodice, in scopul depistarii precoce a unor afectiuni.