Prima pagină Articole publicate de menyhart (Pagină 21)

Recuperarea activă a pacientului

Recuperarea activă a pacientului, mobilizarea precoce și stilul sănătos de viață al acestuia

Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajuta la recuperarea fizica si psihica a pacientilor care au suferit de diferite afectiuni.
 
Reabilitarea trebuie instituita cat mai curand posibil, pentru a asigura desfasurarea unei vieti normale.
 
Metodele de reabilitare difera de la o persoana la alta, insa au aceelasi scop si anume:
 
– dobandirea unui status functional care sa ofere independenta si ajutor minim din partea celorlalte persoane
 
– acomodarea fizica si psihica a persoanei cu schimbarile determinate de boala
 
– integrarea corespunzatoare in familie si comunitate.
 
Functiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recupereaza dupa un interval relativ scurt de timp de aceea este foarte important ca reabilitarea si recuperarea fizica sa se inceapa cat mai curand posibil. Pacientul este incurajat sa se ridice din pat si sa incerce sa faca cativa pasi. In unele cazuri acest proces poate sa dureze pana ce pacientul isi reface forta musculara si invata sa paseasca din nou (invata sa mearga a doua oara).
 
Recuperarea initiala variaza de la un pacient la altul, in functie de mai multi factori, precum: afectiunea de care a suferit, varsta pacientului si bolile asociate.
 
De asemenea, recuperarea necesita multa rabdare si sprijin din partea personalului sanitarprecum si a familiei si prientenilor.
 
Reabilitarea initiala continua si dupa externarea sau transferul pacientului intr-o alta sectie medicala (de recuperare medicala).
 
Program de reabilitare include:
 
– o serie de exercitii fizice
 
– tratament medicamentos (daca este necesar)
 
– consiliere psihologica
 
– incurajarea activitatilor sociale (plimbarile, cititul, privitul televizorului, etc)
 
– participarea in diferite programe educationale
 
– stil de viata sanatos
 
– incurajarea unor activitati care ii pot oferii independenta necesara desfasurarii unei vieti normale.
 
Reabilitarea este un proces indelungat care poate sa devina frustrant si care poate sa declanseze episoade recurente de depresie. In acest caz se recomanda consilierea psihologica si tratamentul medicamentos de specialitate. Tulburarile de limbaj si comunicare pot incetini recuperarea pacientului, astfel ca reintegrarea sociala poate fi de asemenea mai grea. Este bine ca pacientul sa discute cu familia despre frustarile pe care le are, pentru a trece mai usor peste acestea.

 

Stilul sănătos de viață

 

Este compus din:
 
– Odihna (somnul), odihna activa si managementul stresului (managementul energiei)
 
–  Alimentatia sanatoasa si hidratare
 
– Munca si miscarea
 
– Educatia
 
– Natura – Factorii naturali
 
Odihna: 7-9 ore pe zi – cine doarme mai putin sau mai mult isi scurteaza viata.
 
Odihna prin somn, cel mai sanatos somn este noaptea intre ora 22:00 – 23:00 pana la 6:00 – 07:00 dimineata
 
Odihna poate sa fie si activa. Odihna activa sau sa faci ceva ce te destinde, ce te relaxeaza, sa faci ce-ti place in viata: dans, inot, munca placuta intensa, miscare, exercitiu fizic sau sport intens, cititul unei carti, ascultarea muzicii, plimbarea cu prietenii prin parc (prin natura), etc.

 

Alimentatia sanatoasa: mai putina mancare animala, proteina, grasime animala (lapte, branza,
 
carne, oua si derivate din acestea) si mai multa mancare vegetala cum recomanda din ce in ce mai multi doctori nutritionisti .

 

Hidratarea: 6-10 pahare de apa pe zi, de preferat minim 7-8 pahare (2 litri) de apa pe zi (apa si NU: cafea, bauturi dulci sau acidulate, sucurile de pe piata, de preferat apa plata sau chair de la robinet – cine isi permite poate pune un filtru pe baza de carbune).

 

Munca si miscarea: Munca (de preferat intensa) 8 ore pe zi. Miscarea intensa in urma careia sa se transpire (mai ales pentru cei care au munca sedentara, munca de birou, etc.) minim 1 h pe zi sau lucrul in gospodarie, exercitii fizice, sportul, chiar urcatul scarilor si mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi este sanatos.

 

Activitati fizice si controlul greutatii.Managementul stresului (managementul energiei): Sa luam viata asa cum este cu bune si mai putin bune sa nu lasam necazurile, stresul sa ne doboare altfel sistemul imunitar va scadea, si la un om cu sistemul imunitar scazut vor aparea iminent boli, afectiuni grave si chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare (BCV), atac vascular cerebral (AVC), etc.

 

Sa gasim metode de a ne relaxa, de a ne detasa de stresul zilnic care ne poate aduce boli in viata astfel: ascultand muzica care ne relaxeaza, sau cititnd o carte, iesind cu prietenii sau animalele de companie in zone cu verdeata in care ne putem oxigena creierul si sa ne simtim mai bine, sa facem miscare, exercitii fizice…Sportul face ca sistemul imunitar sa fie mai rezistent si sa ne simtim mai bine sa fim mai rezistenti la stres si sa prevenim si chiar sa vindecam bolile care au fost declansate de un stil de viata nesanatos.
 
Educatia (care include si autoeducatia, dezvoltarea personala): Educatia este un alt factor important care intra in componenta stilului de viata sanatos. Stilul de viata sanatos inseamna sa ne schimbam modul de a trai dar si modul de gandire (nesanatos) cu un mod de trai si de gandire sanatoasa constructiva, pozitiva.
 
Sa renuntam prin informare, educare, auto educare la obiceiurile proaste, nesanatoase si sa le inlocuim prin obiceiuri bune, sanatoase pentru noi si cei din jurul nostru.

 

Elemente principale de luptă împotriva durerii cronice

 

Durerea cronica este larg privita ca reprezentand boala insasi. Ea poate fi mult inrautatita de catre factorii de mediu si cei psihologici. Durerea cronica persista o perioada de timp mai lunga decat durerea acuta si este rezistenta la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate si adesea chiar cauzeaza probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase raman active in sistemul nervos timp de saptamani, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculara, mobilitatea limitata, lipsa de energie si schimbari in pofta de mancare. Efectele emotionale includ depresie , suparare, anxietate si teama de reimbolnavire. O asemenea teama poate impiedica persoana sa revina la munca sa obisnuita sau la distractiile sale.
 
Acuzele fecvente de durere cronica includ :

  • Durerea de cap
  • Durerea dorso–lombara ( de sale)
  • Durerea legata de cancer
  • Durerea artritica
  • Durerea neurogena (durerea rezultata din lezarea nervilor)
  • Durerea psihogena (durere datorata nu unei boli trecute sau leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune interioara ).

 

Tratamentul durerii cronice de regula implica medicamente si terapie. Medicamentele folosite pentru durerea cronica includ analgezice, antidepresive si anticonvulsivante. Diferite tipuri de medicamente ajuta persoanele cu diferite tipuri de durere. De obicei folositi medicamente cu actiune de lunga durata pentru durerile constante. Medicamentele cu actiune de scurta durata trateaza durerile trecatoare.
 
Unele tipuri de terapie ajuta la reducerea durerii dvs. Fizioterapia (cum este stretching-ul) precum si sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, inotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii. Totusi, prea mult sport sau deloc poate dauna pacientilor cu dureri cronice. Terapia ocupationala va invata cum sa va adaptati ritmul si cum sa va realizati sarcinile obisnuite astfel incat sa nu va dauneze .Terapia comportamentala va poate reduce durerea prin metode (cum este meditatia sau yoga) care va ajuta sa va relaxati. Poate ajuta si la scaderea stresului.
 
Schimbarile de stil de viata sunt o parte importanta din tratamentul durerii cronice. Somnul adecvat noaptea si nu motaitul ziua trebuie sa ajute. Renuntarea la fumat de asemenea, deoarece nicotina din tigari poate face ca anumite medicamente sa fie mai putin eficiente. Fumatorii au mai multe dureri decat nefumatorii.
 
Majoritatea tratamentelor pentru durere nu va vor anula complet durerea. In schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care il aveti si de cate ori apare. Vorbiti cu doctorul pentru a afla cel mai bun mod de a va controla durerea.

Acord pacient

  1. La internare sa aiba asupra lor:
  • pijama, halat;
  • papuci de casa;
  • produse igiena personala;
  • medicamente pentru tratamentul afectiunilor cronice unde este cazul (diabetici, etc);
  1. La Biroul de internari, dupa completarea documentatiei medicale, va fi directionat catre garderoba pentru a se imbraca in pijama si incalta in papuci. Hainele de strada se lasa la garderoba; pacientul este condus la salon de catre infirmiera

    3. La salon:

  • asistenta de serviciu/infirmiera ii prezinta salonul cu anexele si utilitatile sale, obiectele sanitare, mobilierul, aparatura TV daca este cazul, sistemul de iluminare si de alarmare si modul lor de functionare;
  • primeste informatii privitoare la respectarea normelor de igiena personala, si a ambientului din camera, pastrarea curateniei si a linistii in camera si pe holuri;

Pacientii sunt rugati:

  • sa citeasca drepturile si obligatiile pacientului afisate in sectie
  • sa exploateze corect aparatele si utilitatile din camera, sa pastreze integritatea obiectelor sanitare, a lenjeriei si mobilierului din dotare;
  • sa permita infirmierei si ingrijitoarei de curatenie sa faca curatenia zilnica si sa aeriseasca salonul/rezerva, de cate ori este nevoie;
  • sa se ingrijeasca zilnic de igiena personala;
  • sa foloseasca pentru igiena obiectele personale (pieptene, periuta si pasta de dinti, produse cosmetice personale);
  • sa respecte programul sectiei privitor la orele de masa, de tratament, de odihna si primire a vizitatorilor, a regulilor ce se aplica in spital;
  • este rugat sa limiteze pe cat posibil numarul vizitatorilor si timpul de sedere a acestora in salon;
  • sa nu permita vizitatorilor sa se aseze pe paturi;
  • sa nu primeasca vizitatori cu starea sanatatii alterata( viroze, tuse, febra, etc)
  • sa respecte instructiunile indicate de personalul medical in legatura cu ora si modul de administrare a tratamentului;
  • sa completeze chestionarul de satisfactie si sa-l predea la externare;
  • nu pastreaza in noptiera alimente peste noapte;
  • iesirea sau plecarea din spital se face numai cu permisiunea medicilor;
  • in timpul deplasarilor la consultatiile interclinice, pacientii vor folosi, peste pijama, halate de protectie;
  • vizitatorii trebuie sa respecte orarul de vizite afisat si sa fie echipati cu halate si papuci de protectie daca acest lucru se impune;
  • este interzis fumatul in spital.
  • Sa respecte regulile privind colectarea deseurilor menajere : numai in dispozitive si locurile special amenajate;
  • sa nu utilizeze consumatori electrici decat cu aprobarea medicului sef sectie
  1. La externare:
  • va prezenta asistentei medicale de serviciu/infirmierei, camera cu bunurile si utilitatile sale integre si in stare de functionare; in cazul in care se constata deteriorari ale bunurilor spitalului, pacientul plateste contravaloarea.
  • la externare primeste documentele medicale, va lasa chestionarul de satisfactie completat in urna special amenajata in sectie/in cabinetul asistentelor, coboara la garderoba unde se echipeaza in tinuta de strada.

Reglementarea accesului mass media in spital

Procedură privind accesul şi colaborarea cu mass -media 

Scop

  • Stabileste modul de realizare a activitatii, compartimentele si persoanele implicate;
  • Da asigurari cu privire la existenta documentatiei adecvate derularii activitatii;
  • Asigura continuitatea activitatii, inclusiv in conditii de fluctuatie a personalului;
  • De a creea cadrul unei bune colaborari cu reprezentantii mass-media si pentru a respecta dreptul cetatenilor de a fii informati
  • Realizarea unei comunicari corecte si prompte a tuturor noutatilor si evenimentelor petrecute in cadrul spitalului.

Domeniu

Procedura se aplică în toate sectoarele medicale şi nemedicale.

Prezenta procedură descrie modalitatile de colaborare cu mass-media si accesul reprezentantilor mass-media in spital.

Termeni, definiții

Procedura de fata stabileste modalitatea, etapele, departamentele implicate si responsabilitatile pentru colabotrarea cu mass-media si accesul reprezentantilor mass-media in spital.

Procedura

OBLIGATII GENERALE:

  1. Nici un reprezentant al mass-media nu are voie sa patrunda in incinta spitalului, decat cu acordul conducerii, in urma unei solicitari scrise sau telefonice si cu permis de vizitare
  2. Reprezentantii mass-media vor fi pe parcursul vizitei insotiti de un paznic / gardian al spitalului permanent
  3. Accesul in compartimentele spitalului va fi restrictionat si acordat doar cu avizul sefului de compartiment
  4. Legatura dintre spital si mass media este asigurata de managerul spitalului:
    KOVACS DENISA ANETA, tel: 0746 396 350, mail manager@spitalsgp.ro
  5. Realizarea unui interviu cu echipa manageriala a spitalului se va realiza doar in urma unei solicitari scrise si doar cu acordul managerului
  6. Filmarea in cadrul spitalului nu este permisa decat cu acordul conducerii si a persoanelor implicate

PENTRU EVENIMENTE MEDICALE DEOSEBITE: accidente rutiere, accidente de munca, accidente casnice, calamitati etc., reprezentantii mass-media vor avea acces in spital (conform procedurii de mai sus pe la UPU si vor fi primiti in holul UPU)

  • Informatiile despre eveniment se vor acorda managerul spitaluluii / directorul medical, doar dupa stabilizarea pacientilor / diagnosticare
  • Informatiile vor fi acordate sub rezerva codului deontologic si tinand cont de Legea 46/2003, privind drepturile pacientului – acceptul pacientului sau al apartinatorilor

Acces neingradit pentru presa:

  • Cand insotesc o delegatie oficiala, cu acordul acesteia
  • Insotita de manager / alti directori

Prevenirea primară, secundară și terțiară

 

Prevenirea primară, secundară și terțiară sunt trei termeni care afișează gama de intervenții disponibile experților în domeniul sănătății

 

Prevenirea include o gamă largă de activități – cunoscute sub numele de „intervenții” – destinate reducerii riscurilor sau amenințărilor la adresa sănătății. Este posibil să fi auzit că cercetătorii și experții în sănătate vorbesc despre trei categorii de prevenție: primar, secundar și terțiar. Ce se intelege prin acești termeni?

Prevenirea primară:
Prevenirea primară are ca scop prevenirea bolii sau a vătămării înainte ca aceasta să apară vreodată. Acest lucru se realizează prin  prevenirea expunerilor la pericolele care provoacă boală sau vătămare, modificând comportamente nesănătoase sau nesigure  care pot duce la boală sau vătămare și la creșterea rezistenței la boli sau vătămări în cazul în care ar trebui să apară  expunere. Exemplele includ:

  • legislație pentru interzicerea sau controlul strict privind utilizarea de produse periculoase (de exemplu, azbest) sau pentru a impune practici sigure și sănătoase (de exemplu, utilizarea centurilor de siguranță și a cască pentru biciclete);
  • educație despre obiceiuri sănătoase și sigure (de exemplu, să mănânci bine, să faci exerciții fizice în mod regulat, să nu fumezi);
  • imunizare împotriva bolilor infecțioase.

Prevenirea secundară:
Prevenirea secundară își propune să reducă impactul unei boli sau vătămări care a apărut deja. Acest lucru se realizează prin detectarea și tratarea bolii sau a vătămării cât mai curând posibil pentru a stopa sau a încetini progresul acesteia, încurajând strategiile personale de prevenire a remanierii sau reapariției și punerea în aplicare a programelor pentru a readuce oamenii la sănătatea și funcția lor inițială pentru a preveni problemele pe termen lung. Exemplele includ:

  • examene periodice și teste de depistare pentru depistarea bolii în cele mai timpurii stadii (de exemplu, mamografii pentru detectarea cancerului de sân);
  • zilnic, aspirina in doze mici și / sau programe de dietă și exerciții fizice pentru a preveni atacurile de cord sau accidentele vasculare cerebrale;
  • munca modificată corespunzător, astfel încât lucrătorii răniți sau bolnavi să se poată întoarce în siguranță la locul de muncă.

 

Prevenirea terțiară:
Prevenirea terțiară urmărește să reduca impactul unei boli sau a unei vătămări care are efecte de durată. Acest lucru se realizează prin a ajuta oamenii să gestioneze problemele de sănătate și leziunile de lungă durată, adesea complexe (de exemplu, boli cronice, deficiențe permanente) pentru a îmbunătăți pe cât posibil capacitatea lor de funcționare, calitatea vieții și speranța de viață. Exemplele includ:

  • programe de reabilitare cardiacă sau accident vascular cerebral, programe de gestionare a bolilor cronice (de exemplu, pentru diabet, artrită, depresie etc.);
  • grupuri de sprijin care permit membrilor să împărtășească strategii pentru a trăi bine;
  • programe de reabilitare profesională pentru recalificarea lucrătorilor, pentru noi locuri de muncă, atunci când s-au recuperat, pe cât posibil.

 

Mergând „în amonte”:
Pentru a ajuta la explicarea diferenței, luați acest exemplu. Să zicem că sunteți primarul unui oraș în apropierea unei găuri de înot folosite de copii și adulți deopotrivă. Într-o vară, aflați că cetățenii dezvoltă erupții grave și persistente după înot, ca urmare a unui iritant chimic în râu. Decideți să luați măsuri.

Dacă vă apropiați de compania din amonte care evacuează substanța chimică în râu și o faceți să se oprească, vă implicați în prevenirea primară. Înlăturați expunerea periculoasă și preveniți erupțiile în primul rând.

Dacă ceri salvamarii să verifice înotătorii în timp ce ies din râu pentru a căuta semne de erupție cutanată care poate fi tratată imediat, te implici în prevenirea secundară. Nu preveniți erupțiile, dar le reduceți impactul tratându-le din timp pentru ca înotătorii să-și poată recăpăta sănătatea și să se descurce cât mai repede în viața de zi cu zi.

Dacă configurați programe și grupuri de sprijin care îi învață pe oameni să trăiască cu erupțiile lor persistente, vă implicați în prevenirea terțiară. Nu preveniți erupțiile sau să faceți probleme cu ele imediat, dar le înmuiați impactul ajutând oamenii să trăiască cu erupțiile lor cât mai bine.

Pentru multe probleme de sănătate, este necesară o combinație de intervenții primare, secundare și terțiare pentru a obține un grad semnificativ de prevenire și protecție. Cu toate acestea, așa cum arată acest exemplu, specialiștii în prevenție spun că mai mult „în amonte” este rezultatul negativ al sănătății, probabil că orice intervenție va fi eficientă.

Efectele fumatului

  • CONSECINTELE FUMATULUI ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

 

Pe termen scurt fumatul provoaca:
 Cresterea frecventei cardiace prin solicitarea inimii in mod suplimentar şi inutil;
 Tuse ce rezulta din iritarea faringelui/laringelui;
 Ochi iritati;
 Cresterea monoxidului de carbon din sange;
 Poluarea aerului;
 Scaderea temperaturii pielii;
 Patrunderea primelor substante cancerigene in plamani.

Pe termen lung fumatul duce la:
 Scaderea imunitatii
 Leucocitoza (cresterea numarului globulelor albe → infectii);
 Limfocitoza (creste numarul limfocitelor);
 IMPORTANT! Scade numarul celulelor NK (natural killer) care au un rol esential in apararea organismului impotriva cancerului;
 Scade numarul anumitor celule cu functie imunologica de la nivelul epiteliului colului uterin favorizand aparitia displaziei de col uterin;
 Favorizeaza aparitia leucemiei si a cancerului in general.

Efectele fumatului la barbati:
 Scaderea nivelului de hormoni sexuali masculini;
 Impotenta sau disfunctia erectila – in Romania unul din patru barbati este afectat de impotenta;
 Micsorarea numarului si morfologiei spermatozoizilor;
 Cresterea incidentei cancerului penian.

Efectele fumatului la femei:
 Diminuarea libidoului;
 Scaderea nivelului de hormoni sexuali femini;
 Ciclu neregulat sau menstre absente;
 Diminuarea fertilitatii;
 Creste riscul de aparitie al cancerului de col uterin si al cancerului de san;
 Combinatia fumat – anticonceptionale este nociva.

Efectele fumatului la nivel pulmonar:
 Fumatul este resposabil intr-un procent de peste 80% de aparitia afectiunilor cronice;
 Riscul pentru aparitia unui cancer pulmonar este de zece ori mai mare;
 Apar mai frecvent infectii cu virusuri gripale;
 Creste incidenta infectiilor acute de cai respiratorii superioare;
 Plamanul unui fumator are nevoie de 15 ani din momentul renuntarii la fumat pentru a “semana ” cu cel al unui nefumator.

Efectele fumatului la nivel cardiovascular:
 Fumătorii au un risc dublu de afecţiuni cardiace mortale;
 O incidenţă de două ori mai mare a accidentelor vasculare cerebrale;
 Favorizarea aterosclerozei carotidiene cu depunerea in ritm accelerat a placilor de colesterol pe
vase;
 Circulaţie periferică mult diminuata.

Efectele fumatului la nivelul aparatului digestiv:
 Risc de aparitie a ulcerului gastro-duodenal;
 Risc de crestere a frecventei cancerului digestiv: bucal, esofagian, colon;
 Ingalbenirea dintilor, formarea de tartru, aparitia gingivitei, diminuarea gustului si mirosului, toate sunt efecte secundare ale fumatului.

Efectele fumatului la nivelul pielii:
 Fumatul accelerează procesele de imbatranire a pielii prin favorizarea aparitiei radicalilor oxizi;
 Ingalbeneste tegumentele si fanerele (unghiile);
 Impregnează dermul cu mirosul tabagic datorat fumatului frecvent.
 Diminueaza elasticitatea pielii prin scaderea sintezei de colagen si elastina;
 Fumatul duce la disparitia stralucirii tenului – garantia unei pieli sanatoase ;
 Accentueaza pilozitatea acesteia;
 Scade vascularizatia la nivelul pielii si consecutiv si temperatura, oxigenarea si hranirea acesteia;
 Favorizează o rata de aparitie mai precoce a ridurilor faciale.

Efectele fumatului la fetusii si nou-nascuţii:
Fetusi:
• Includ cresterea riscului de avort spontan;
• Nastere prematura;
• Nasterea unui copil mort.
Nou-nascuti:
• Scade imunitatea si creste frecventa imblonavirilor;
• Greutate mica la nastere → cresterea ratei mortalitatii infantile;
• Dezvoltarea copilului poate fi afectata la nivel: tactil, kinestezic, auz, vaz

Efectele nocive privind consumul de droguri

Consumul de droguri debuteaza, mai nou, la varsta de 14 ani sau chiar mai putin. Tinerii isi iau droguri din discoteci, din cartierul unde locuiesc sau din imprejurimile scolii. Heroina este drogul din cauza caruia s-a solicitat de cele mai multe ori asistenta medicala iar canabisul -care costa mult mai putin pe piata neagra – este cel mai consumat halucinogen.
1.Semne, simptome si efecte
Daca a consumat marijuana, atunci: poate avea in buzunare sau in camera foi de tigara, pipe, bricheta, tigari, este somnoros si fara vlaga, are pupilele marite si ochii foarte rosii, rade fara motiv, are un mers nesigur si este ametit, ii este foame tot timpul si mananca multe dulciuri, ii este sete in permanenta, nu isi aminteste ceea ce tocmai s-a intamplat, are un miros specific de frunze arse.
Pe termen lung, marijuana poate determina: diferite tipuri de cancer, tulburari ale sistemului respirator (tuse stranut, sunt mereu raciti), sistemului imunitar si ale organelor de reproducere, tulburari ale memoriei, dificultati de invatare.
Daca a consumat heroina, atunci: este foarte palid, nu mai are pofta de mancare, are pupilele contractate, ca “acele de gamalie”, fumeaza foarte mult, e detasat, indiferent fata de cei din jur, are un miros specific de otet, poti gasi la el sau in camera lui un adevarat arsenal: pliculete cu pudra alba, galbena sau maro, cu gust amar, pipe, ace, seringi, garou, folie de aluminiu, brichete, lingurite, fiole cu apa distilata, hellas sau sare de lamaie.
Pe termen lung, consumul de heroina determina: dependenta fizica si psihica, boli contagioase (Sida, hepatita de tip B si C), sclerozarea vaselor de sange, infectii bacteriene, infectia tesuturilor inimii si a valvelor, artrita si alte probleme reumatologice.
Daca a consumat cocaina, atunci: poate avea asupra lui pliculete cu pudra alba cristalina, cu gust amar, cu miros slab de benzina, are ochii injectati si ii lacrimeaza in permanenta, are pupilele dilatate, este foarte comunicativ, vorbaret, are o atitudine superioara, are un sentiment de fericire si energie, este foarte sensibil la lumina si la sunet.
Pe termen lung, consumul de cocaina determina: iritabilitate, dispozitie schimbatoare, neliniste, tulburari psihice (halucinatii, paranoia), tulburari fiziologice (perforarea septului nazal, afectarea auzului), dependenta fizica si psihica.
Daca a consumat amfetamine, atunci: are pupilele dilatate, are un comportament agresiv, este mai vorbaret, confuz, nu mai are pofta de mancare, poate sa aiba asupra lui tablete, capsule cu diferite inscrisuri si de diferite culori, pliculete cu pudra fina sau mai putin fina de culoare albicioasa sau galbuie, febra, transpiratie, tremuraturi, dureri de cap, vedere dubla si ameteli, are sentimentul ca este puternic, respiratie accelerata.
Pe termen lung, consumul de amfetamine determina: scaderea imunitatii organismului, scadere in greutate, tulburari psihice, comportament necontrolat, violent si irational, deces datorita spargerii unor vase de sange din creier (anevrism), stop cardiac sau a febrei foarte ridicate.
Daca a consumat Ecstasy, atunci: este confuz, are insomnii sau somn agitat, are sentimente de frica nejustificate, are sentimentul ca este urmarit, scrasneste din dinti, are senzatia de greata, are privirea tulbure, tremura, transpira abundent, are tensiunea arteriala crescuta.
Pe termen lung, consumul de Ecstasy determina: afectiuni ale ficatului, dependenta, tulburari ale memoriei, tulburari ale gandirii.
Daca a consumat Benzodiazepin (calmante, somnifere), atunci: este apatic, are ameteli, isi controleaza cu greutate musculatura, este mai inhibat, nu se mai poate concentra, ii scade pofta de mancare, transpira, tremura.
Pe termen lung, consumul de benzodiazepine determina: tulburari ale memoriei si alterarea capacitatii de a asimila informatii noi, probleme digestive, sentimente de frica, modificarea acuitatii senzitive (insensibilitate si modificarea sensibilitatii la lumina, sunet, mirosuri), psihoze si convulsii, dependenta fizica si psihica, in combinatie cu alcoolul poate sa aiba consecinte fatale.
Daca a consumat inhalante, atunci: este ametit (ca si cand ar fi consumat alcool), vorbeste nearticulat, are dificultati in a-si controla musculatura, are iluzii si halucinatii, isi poate pierde cunostinta, este somnolent, are dureri de cap, este nervos, agresiv, apatic, are capacitate redusa de a judeca, nu are pofta de mancare, are reflexe incetinite, isi poate pierde echilibrul, este dezorientat, are capacitate slaba de concentrare a atentiei.
Pe termen lung, consumul de inhalante determina: tulburari de crestere, tulburari ale aparatului genital, scaderea imunitatii, anemie accentuata, boli ale aparatului respirator, comportamente deviante, dependenta fizica si psihica.
Toate drogurile au în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea prematură, iritabilitate, agitaţie, agitaţie continuă, dureri de cap, ritm alert al inimii, crampe stomacale, stări psihotice, leziuni ale rinichilor şi plămânilor, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, pierderea progresivă a eului, adică tulburări ale funcţiei Eului şi ale autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.